8 octombrie 2026

Capitolul 10

Idolii și Domnul

¹ „Ascultați Cuvîntul pe care vi-l vorbește Domnul, casa lui Israel!

² «Așa vorbește Domnul: «Nu vă luați după felul de viețuire al neamurilor, și nu vă temeți de semnele cerului, pentrucă neamurile se tem de ele.

³ Căci obiceiurile popoarelor sînt deșerte. Taie un lemn din pădure; mîna meșterului îl lucrează cu securea;

⁴ îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine.

⁵ Dumnezeii aceștia sînt ca o sperietoare de păsări într'un ogor de castraveți, și nu vorbesc; sînt duși de alții, pentrucă nu pot să meargă.“ „Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău, și nu sînt în stare să facă niciun bine.“

Sau: ca un stîlp tras la strung

⁶ „Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare ești Tu, și mare este Numele Tău prin puterea Ta.

⁷ Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție se cuvine teama; căci între toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine.

⁸ Toți laolaltă, sînt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, e lemn!

⁹ Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz; meșterul și mîna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sînt de materii văpsite în albastru și în purpură, toate sînt lucrate de meșteri iscusiți. –

¹⁰ Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat vecinic. Pămîntul tremură de mînia Lui, și neamurile nu pot să sufere urgia lui.“

¹¹ „Așa să le vorbiți: «Dumnezeii, cari n'au făcut nici cerurile, nici pămîntul, vor pieri depe pămînt și de supt ceruri.

¹² Dar El a făcut pămîntul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui.

¹³ La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii dela marginile pămîntului, dă naștere fulgerelor și ploii, și scoate vîntul din cămările Lui.

¹⁴ Atunci se arată omul cît este de prost cu știința lui, și orice argintar rămîne de rușine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sînt decît minciună, și nu este nicio suflare în ei;

¹⁵ sînt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri, cînd va veni pedeapsa.

¹⁶ Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; căci El a întocmit totul, și Israel este seminția moștenirii Lui: Domnul oștirilor este Numele Lui.“

Apropierea pedepsei

¹⁷ „Ia din țară legătura cu ce este al tău, tu, care ești în strîmtorare!“

¹⁸ „Căci așa vorbește Domnul: «Iată, de data aceasta, voi arunca departe pe locuitorii țării. Îi voi strînge de aproape, ca să simtă.“ –

¹⁹ „Vai de mine! Sînt zdrobită! Mă doare rana!“ „Dar eu zic: «O nenorocire a dat peste mine și o voi suferi!

²⁰ Cortul îmi este dărîmat, toate funiile îmi sînt rupte, fiii mei m'au părăsit, nu mai sînt; n'am pe nimeni, care să-mi întindă cortul din nou, sau să-mi ridice pînzele!

²¹ Păstorii s'au prostit, n'au căutat pe Domnul; pentru aceea n'au propășit, și li se risipesc toate turmele.

²² Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetățile lui Iuda într'un pustiu, într'o vizuină de șacali. –

²³ „Știu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, cînd umblă, să-și îndrepte pașii spre țintă.

²⁴ Pedepsește-mă, Doamne, dar cu măsură, și nu în mînia Ta, ca să nu mă nimicești!

²⁵ Varsă-Ți urgia peste neamurile cari nu Te cunosc, și peste popoarele cari nu cheamă Numele Tău! Căci mănîncă pe Iacov, îl înghit, îl topesc, și-i pustiesc locuința.“

Capitolul 11

Legămîntul călcat

¹ „Iată Cuvîntul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel:

² «Ascultați cuvintele acestui legămînt, și spuneți-le oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului!

³ «Zi-le: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Blestemat să fie omul care n'ascultă cuvintele legămîntului acestuia,

⁴ pe care l-am poruncit părinților voștri, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului, din cuptorul de fer, zicînd: «Ascultați glasul Meu, și faceți tot ce vă voi porunci; și veți fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;

⁵ atunci voi împlini jurămîntul pe care l-am făcut părinților voștri, că le voi da o țară în care curge lapte și miere, cum vedeți astăzi.“ – „Și eu am răspuns: «Amin, Doamne!»

⁶ Domnul mi-a zis iarăș: «Vestește toate cuvintele acestea în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului, și zi: «Ascultați cuvintele legămîntului acestuia, și împliniți-le!

⁷ Căci am înștiințat pe părinții voștri, din ziua cînd i-am scos din țara Egiptului și pînă în ziua de azi; i-am înștiințat în toate diminețile, zicînd: «Ascultați glasul Meu!»

⁸ «Dar ei n'au ascultat, n'au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legămîntului acestuia, pe care le poruncisem să-l păzească, și pe care nu l-au păzit.“

⁹ „Domnul mi-a zis: «Este o uneltire între bărbații lui Iuda și între locuitorii Ierusalimului.

¹⁰ S'au întors la nelegiuirile celor dintîi părinți ai lor, cari n'au vrut să asculte cuvintele Mele, și s'au dus și ei după alți dumnezei ca să le slujească. Casa lui Israel și casa lui Iuda au călcat legămîntul Meu, pe care-l făcusem cu părinții lor.“

¹¹ „Deaceea, așa vorbește Domnul: «Iată, voi aduce peste ei niște nenorociri din cari nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu-i voi asculta!

¹² Cetățile lui Iuda și locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămîie, dar nu-i vor scăpa la vremea nenorocirii lor.

¹³ Căci cîte cetăți ai, atîția dumnezei ai, Iuda! Și cîte uliți are Ierusalimul, atîtea altare ați ridicat idolilor, altare ca să aduceți tămîie lui Baal!…»

¹⁴ «Tu însă, nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălța nici cereri nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum, cînd Mă vor chema din pricina nenorocirii lor.

¹⁵ Ce ar putea să facă prea iubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulțime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruințele și carnea sfîntă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri!

¹⁶ «Măslin verde, gras și cu roade frumoase și plăcute» este numele pe care ți-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari troznituri, îl arde cu foc, și ramurile lui sînt sfărîmate.

¹⁷ Căci Domnul oștirilor, care te-a sădit, cheamă nenorocirea peste tine, din pricina răutății casei lui Israel și a casei lui Iuda, pe care au făcut-o ca să Mă mînie, aducînd tămîie lui Baal.“

¹⁸ „Domnul mi-a dat de știre, și am știut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.

¹⁹ Dar eu eram ca un miel blînd pe care-l duci la măcelărie, și nu știam planurile rele, pe cari le urzeau ei împotriva mea, zicînd: «Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stîrpim din pămîntul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.“ –

²⁰ „O, Doamne, Dumnezeul oștirilor, Tu, care ești un judecător drept, care cercetezi rărunchii și inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ție îți încredințez pricina mea!“

²¹ „Deaceea așa vorbește Domnul împotriva oamenilor din Anatot, cari vor să-ți ia viața, și zic: «Nu prooroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mîna noastră!“

²² „Deaceea așa vorbește Domnul oștirilor: «Iată, îi voi pedepsi; tinerii vor muri uciși de sabie, iar fiii și fiicele lor vor muri de foamete.

²³ Și niciunul din ei nu va scăpa, căci voi aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul cînd îi voi pedepsi.“

Capitolul 3

¹⁸ Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri, cum se cuvine în Domnul.

¹⁹ Bărbaților, iubiți-vă nevestele, și nu țineți necaz pe ele.

²⁰ Copii, ascultați de părinții voștri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.

²¹ Părinților, nu întărîtați pe copiii voștri, ca să nu-și piardă nădejdea.

²² Robilor, ascultați în toate lucrurile pe stăpînii voștri pămîntești; nu numai cînd sînteți supt ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăție de inimă, ca unii cari vă temeți de Domnul.

²³ Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,

²⁴ ca unii cari știți că veți primi dela Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos.

²⁵ Căci cine umblă cu strîmbătate, își va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut-o; și nu se are în vedere fața omului.

Capitolul 4

¹ Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un Stăpîn în cer.

² Stăruiți în rugăciune, vegheați în ea cu mulțămiri.

³ Rugați-vă tot odată și pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă pentru Cuvînt, ca să putem vesti taina lui Hristos, pentru care iată, mă găsesc în lanțuri:

⁴ ca s'o fac cunoscut așa cum trebuie să vorbesc despre ea.

⁵ Purtați-vă cu înțelepciune față de cei de afară; răscumpărați vremea.

⁶ Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia.

⁷ Tot ce este cu privire la mine, vă va spune Tihic, fratele prea iubit și slujitorul credincios, tovarășul meu de slujbă în Domnul.

⁸ Vi l-am trimes înadins, ca să luați cunoștință despre starea noastră, și să vă mîngîie inimile.

⁹ L-am trimes împreună cu Onisim, fratele credincios și prea iubit, care este dintr'ai voștri. Ei vă vor spune tot ce se petrece pe aici.

¹⁰ Aristarh, tovarășul meu de temniță, vă trimete sănătate; tot așa și Marcu, vărul lui Barnaba (cu privire la care ați primit porunci dacă vine la voi, să-l primiți bine),

¹¹ și Isus, zis Iust: ei sînt din numărul celor tăiați împrejur, și singurii cari au lucrat împreună cu mine pentru Împărăția lui Dumnezeu, oameni cari mi-au fost de mîngăiere.

¹² Epafra, care este dintr'ai voștri, vă trimete sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentruca, desăvîrșiți și deplin încredințați, să stăruiți în voia lui Dumnezeu.

¹³ Căci vă mărturisesc că are o mare rîvnă pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru cei din Ierapole.

¹⁴ Luca, doctorul prea iubit, și Dima, vă trimet sănătate.

¹⁵ Spuneți sănătate fraților din Laodicea, și lui Nimfa, și Bisericii din casa lui.

¹⁶ După ce va fi citită această epistolă la voi, faceți așa ca să fie citită și în Biserica Laodicenilor; și voi, la rîndul vostru, să citiți epistola care vă va veni din Laodicea.

¹⁷ Și spuneți lui Arhip: „Ia seama să împlinești bine slujba pe care ai primit-o în Domnul.“

¹⁸ Urarea de sănătate este cu mîna mea: Pavel. Aduceți-vă aminte de lanțurile mele. Harul să fie cu voi! Amin.

⁵⁶ Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Înalt, s'au răzvrătit împotriva Lui, și n'au ținut poruncile Lui.

⁵⁷ Ci s'au depărtat și au fost necredincioși, ca și părinții lor, s'au abătut la o parte, ca un arc înșelător,

⁵⁸ L-au supărat prin înălțimile lor, și I-au stîrnit gelozia cu idolii lor.

⁵⁹ Dumnezeu a auzit, și S'a mîniat, și a urgisit rău de tot pe Israel.

⁶⁰ A părăsit locuința Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.

⁶¹ Și-a dat slava pradă robiei, și măreția Lui în mînile vrăjmașului.

⁶² A dat pradă săbiei pe poporul Lui, și S'a mîniat pe moștenirea Lui.

⁶³ Pe tinerii lui i-a ars focul, și fecioarele lui n'au mai fost sărbătorite cu cîntări de nuntă.

⁶⁴ Preoții săi au căzut uciși de sabie, și văduvele lui nu s'au bocit.

⁶⁵ Atunci Domnul S'a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,

⁶⁶ și a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu-i cu vecinică ocară.

⁶⁷ Însă a lepădat cortul lui Iosif, și n'a ales seminția lui Efraim;

⁶⁸ ci a ales seminția lui Iuda, muntele Sionului, pe care-l iubește.

⁶⁹ Și-a zidit sfîntul locaș ca cerurile de înalt, și tare ca pămîntul, pe care l-a întemeiat pe veci.

⁷⁰ A ales pe robul Său David, și l-a luat dela staulele de oi.

⁷¹ L-a luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, și pe moștenirea Sa Israel.

⁷² Și David i-a cîrmuit cu o inimă neprihănită, și i-a povățuit cu mîni pricepute.

²⁸ Nu vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înșeli cu buzele tale? –

²⁹ Nu zice: „Cum mi-a făcut el așa am să-i fac și eu, îi vor răsplăti după faptele lui!“ –